REDACTIA | PUBLICITATE | CONTACT                                                                                                                                                             

Avocat diaspora

 

INTERVIU EXCLUSIV cu prezidenţiabilul Klaus Iohannis: „Voi crea un Consiliu Consultativ pentru românii din Diaspora”

 Klaus Johannis este, conform sondajelor, singurul candidat capabil să-l învingă pe Victor Ponta în cursa pentru Cotroceni. Actualul primar al Sibiului promite că va susţine înfiinţarea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanţii comunităţilor româneşti de peste hotare în cazul în care va ajunge Președinte. De asemenea, Johannis mai spune ca Alianţa Creştin Liberală a depus la Parlament un proiect de lege privind votul prin corespondenţă.

 Candidatul Alianţei Creştin-Liberale la preşedinţia României a acordat un interviu în exclusivitate ziarului Actualitatea Magazin, în care vorbeşte despre o altfel de politică, cea a seriozităţii şi rezultatelor concrete şi despre schimbare.

 Dincolo de politicǎ, cine este omul Klaus Iohannis?

Un om ca toată lumea. Cu speranţe şi idealuri. Cu împliniri, dar şi supărări câteodată, pentru că nu toate merg aşa cum ne-am dori. Dar, indiferent de situaţie, sunt un optimist, un om echilibrat şi urmăresc tot timpul să îmi fac treaba şi să aduc o schimbare în bine.

Care este cea mai mare responsabilitate pe care v-aţi asumat-o intrând în cursa prezidenţială?

În primul rând, responsabilitatea unui Preşedinte este să aibă grijă de poporul său, de cetăţeni, indiferent unde se află aceştia, acasă sau în lumea largă. Cea mai mare şi mai grea responsabilitate este de a munci continuu şi perseverent pentru ca românii să o ducă mai bine şi de a-şi respecta angajamentele şi promisiunile.

 În al doilea rând, vreau să schimb modul de a face politică în România. Am asistat ani de-a rândul la o politică a dezbinării, a scandalului şi spectacolului steril, care nu aduce românilor nimic. Cred cu tărie că se poate şi altfel în România. Iar modelul de preşedinte şi de a face politică pe care eu îl propun românilor este unul bazat pe seriozitate, respect, competenţă.

De fapt, cred că întrebarea fundamentală a alegerilor din noiembrie este: continuăm cu politica de scandal, în timp ce românii o duc rău şi sunt nevoiţi să căute o viaţă mai bună departe de casă, în străinătate sau alegem o politică a seriozităţii şi rezultatelor concrete.

 Johannis: „A pleca în străinătate nu trebuie să fie considerată singura soluţie pentru a avea o viaţă mai bună.

 Credeţi ca veţi fi preşedintele de care România are nevoie de 25 de ani?

Eu nu vreau să fac evaluări asupra celor care au deţinut funcţia de preşedinte până acum. Cetăţenii vor aprecia, istoria va consemna. Este important să învăţăm din trecut, dar să privim întotdeauna spre viitor. În 2014, avem oportunitatea de a privi înainte şi, îmbogăţiţi de experienţa trecutului, să răspundem la întrebările: „Ce vrem să construim pentru viitor?”, „Cum vrem să arate România următorilor 10 ani?”, „Cum vrem să funcţioneze instituţia prezidenţială?” şi, mai ales, „Cum putem răspunde mai bine nevoilor cetăţeanului?”

Cred că România are nevoie de un preşedinte care să fie mediator şi integrator, să poată aduce la masa dialogului actorii politici, societatea civilă, să genereze acord larg pe temele majore care preocupă întreaga populaţie. El trebuie să se desprindă de zgomotul de fond, de rutină, de interesele mărunte care nu aduc conţinut şi nu contribuie la viitorul ţării, însă trebuie să fie ferm în faţa derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor şi a încălcărilor intereselor naţionale. Un asemenea model de preşedinte îmi propun să fiu.

 De ce ar trebui sǎ vǎ voteze românii din Diaspora?

Pentru că, oriunde s-ar afla, votul lor contează. De votul fiecărui cetăţean român depinde viitorul României, al familiilor şi copiilor lor. Preşedintele unei ţări este cel care dă o direcţie şi o viziune pe termen lung, iar eu cred că putem construi o Românie care să ofere oportunităţi tinerilor astfel încât a pleca în străinătate să nu mai fie considerată singura soluţie pentru a avea o viaţă mai bună.

Ce puteţi sǎ ne spuneţi despre legea votului prin corespondenţǎ pentru românii care se aflǎ dincolo de graniţe? De ce credeţi cǎ nu s-a aprobat încǎ aceastǎ lege?

Cred că soarta acestei legi a fost influenţată de modul greşit de a înţelege viaţa şi politica în România. Sunt şi alte iniţiative bune sau necesare care s-au blocat pentru că nu a existat suficientă dezbatere, acord şi pentru că au fost gândite nu pentru viitor, ci pentru o conjunctură politică.

De altfel, reprezentanţii Alianţei Creştin Liberale PNL-PDL au depus în această săptămână la Parlament un proiect de lege privind votul prin corespondenţă.

Ce pǎrere aveţi despre ideea organizarii unui Congres al românilor de pretutindeni? Ce obiective ar trebui sǎ urmǎreascǎ?

Cred că este o idee bună. Românii din diaspora au nevoie de unitate, au nevoie să se ajute între ei şi să promoveze România frumoasă oriunde ar fi. Dincolo de un asemenea eveniment care ar fi unul punctual, eu cred că statul român are obligaţia constituţională de a sprijini atât minorităţile româneşti din alte state, cât şi pe cetăţenii români care lucrează şi trăiesc temporar pe teritoriul altor ţări.

Una dintre primele măsuri pe care le voi adopta în calitate de Preşedinte al României va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanţii comunităţilor de români de peste graniţă. Acest Consiliu va trebui să constituie cadrul în care vor fi dezbătute temele ce preocupă românii din afara graniţelor şi armonizate poziţiile instituţiilor.

Care este programul dumneavoastrǎ politic în privinţa românilor din strǎinǎtate?

Aşa cum am spus deja, voi susţine înfiinţarea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanţii comunităţilor româneşti de peste hotare, pe a cărui agendă să se afle subiecte precum:

- garantarea posibilităţii de exercitare a dreptului la vot pentru toţi românii din afara graniţelor prin implementarea unui sistem care să elimine barierele logistice;
- asigurarea libertăţii de circulaţie şi a dreptului de a munci în toate statele UE;
- dezvoltarea reţelei de consulate şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor consulare;
- dezvoltarea programelor de predare a limbii române în şcolile din comunităţi cu un număr semnificativ de români;
- încurajarea implicării societăţii civile în programe de sprijinire a comunităţilor de români din afara graniţelor; sprijinirea parteneriatelor dintre ONG-urile din România şi cele ale românilor din afara graniţelor.

şi temele nu se opresc aici.

 Johannis: „Obiectivul meu este de a schimba economia şi societatea astfel încât cei care au căutat o viaţă mai bună în străinătate s-o poată găsi şi acasă”

Mulţi români au fost nevoiţi sǎ ia calea strǎinǎtǎţii pentru a se elibera de sǎrǎcie. Cum credeţi cǎ se poate opri migraţia peste hotare şi cum pot fi determinaţi cetăţenii plecaţi sǎ se întoarcǎ înapoi acasă?

În primul rând, poate că ar trebui să folosim în locul termenului oarecum peiorativ „migraţie” pe cel corect de „liberă circulaţie”. Românii, ca cetăţeni europeni şi ca cetăţeni ai lumii democratice, sunt la fel de îndreptăţiţi ca şi americanii, francezii, englezii, spaniolii sau germanii să călătorească liber în lume şi să îşi construiască viaţa pe care o consideră potrivită pentru ei şi familia lor. Dreptul la liberă circulaţie trebuie protejat.

Pe de altă parte însă, aş vrea ca opţiune de a pleca în străinătate la muncă să nu fie generată de sărăcie şi de constrângeri. Nu mai vreau să văd familii în care copiii plâng după părinţii lor plecaţi la muncă în străinătate.

Eu ca Preşedinte am două obiective. Primul pleacă de la situaţia dată, anume să mă asigur prin mijloace diplomatice că drepturile românilor sunt respectate în statele lor de rezidenţă, că nu sunt discriminaţi, că nu devin ţinta unor campanii negative, că libertatea circulaţiei şi forţei de muncă este o valoare fundamentală europeană de care, iată, se bucură şi concetăţenii noştri.

Pe termen lung însă obiectivul meu este de a schimba economia şi societatea astfel încât cei care au căutat o viaţă mai bună în străinătate s-o poată găsi şi acasă. România lucrului bine făcut, care este viziunea mea, înseamnă venituri, oportunităţi, locuri de muncă bine plătite. N-o să convingem pe nimeni să vină înapoi doar cu lozinci, ci doar dacă vom fi în stare să schimbăm economia, să schimbăm sistemele publice, învăţământul, sănătatea, pensiile.

Johannis: „Sibiul e cartea mea de vizită”

Românii din ţarǎ şi din strǎinǎtate nu mai au încredere în politicieni. De ce alegǎtorii ar trebui sǎ creadǎ ca dumneavoastrǎ sunteţi altfel decat ceilalţi?

Ştiu că mulţi români sunt dezamăgiţi de politică şi mai ales de lipsa rezultatelor concrete pentru viaţa lor. Şi mai ştiu, la fel de bine, că românii din diaspora privesc cu îngrijorare ceea ce se întâmplă în ţara lor - conflicte continue, ceartă, orgolii politice care nu aduc nimic pentru bunăstarea oamenilor. Eu vin să schimb regulile jocului.

Eu am demonstrat la Sibiu că se poate. Se poate face o administraţie corectă şi eficientă pentru oameni, se pot aduce investiţii şi crea locuri de muncă, se poate promova cultura şi educaţia, se poate face politică fără scandal. În anul 2000 Sibiu era un orăşel prăfuit de provincie cu un şomaj uriaş, 12%. În doar câţiva ani am atras investiţii şi am făcut ca şomajul să fie doar o amintire azi în Sibiu. Nu spun aceste lucruri pentru a evidenţia Sibiul sau pe mine, ci pentru că aceasta este cartea mea de vizită. Sunt un om al faptelor şi al rezultatelor vizibile.

Cât de importantă este reprezentarea cu succes a României în străinătate, din partea unui preşedinte credibil?

Este esenţială! Un preşedinte care nu este credibil nu poate reprezenta România cu succes în relaţiile internaţionale. Credibilitatea nu ţi-o dă numai natura funcţiei. Funcţia îţi oferă mai mult cadrul instituţional de acţiune politică. Credibilitatea ţi-o dă comportamentul tău politic şi personal.

Cineva care nu spune adevărul, care îşi schimbă părerile, opţiunile de la o zi la alta, deci nu mai este predictibil, care dă semnale politice contradictorii nu poate fi credibil în faţa partenerilor externi. Iar lipsa de credibilitate este cel mai mare handicap în politica externă a unei ţări.

 Oraşul Sibiu este un model al capacitǎţii de schimbare, este rezultatul unei administrări eficiente şi responsabile. Credeţi cǎ aceastǎ schimbare poate fi extinsǎ în toatǎ ţara?

Acesta este unul dintre motivele principale pentru care candidez. Dacă s-a putut în Sibiu, se poate în toată România, în fiecare comună şi oraş. Iar eu voi demonstra acest lucru. Nu cred că România este altfel decât celelalte state europene, cred că putem fi o ţară prosperă, puternică şi respectată. Iar românii nu vor mai lua calea străinătăţii obligaţi de nevoi şi de lipsuri.

 Este important sǎ îi atrageţi pe tineri la vot?

Votul tinerilor este extrem de important. Tinerii au un cuvânt greu de spus. Trebuie să-i convingem că au de ce şi pentru cine să vină la vot.

Eu cred că politica nu trebuie să fure speranţa tinerilor. Vedem tot timpul cum aceştia aleg să plece în altă ţară, să muncească, să-şi întemeieze acolo o familie şi să lase locul unde s-au născut în urmă. Acest fenomen care afectează până la urmă viitorul României poate fi inversat. Tinerii trebuie să se întoarcă în România. Dar ca să se întoarcă, ei trebuie să ştie că statul nu le va pune piedică în eforturile individuale de a-şi construi o carieră, de a-şi întemeia o familie.

Tinerii trebuie să simtă că şi în România există viitor. Tinerii vor să ştie că au un preşedinte care se luptă pentru dreptul lor de a trăi într-o ţară civilizată.

Aţi declarat cǎ veţi face campanie electoralǎ străbǎtând ţara. Cât de important este sǎ ai un contact direct cu oamenii?

Doar aşa se poate legitima un om politic, prin interacţiune directă cu oamenii. Iar eu am această experienţă de patru mandate la primăria Sibiului. Un om politic nu poate fugi de oameni. Ar fi absurd. Un om politic guvernează, administrează sau face legi numai pentru oameni. El este în serviciul public şi are o datorie importantă pe care nu trebuie să o ignore niciodată, aceea de a servi interesul public.

În ultima săptămână am fost la Teleorman, Giurgiu, Bistrița, spre exemplu. Am discutat cu oamenii, le-am explicat ce fel de preşedinte vreau să fiu şi le-am ascultate preocupările.

Polemicile şi disputele au devenit strategii de campanie pentru unii. Dumneavoastrǎ nu vǎ lǎsaţi atrenat în aceste jocuri politice. Cât de greu este sǎ-ţi pǎstrezi decenţa şi onestitatea în faţa acestor atacuri la persoanǎ?

Nu este greu, deşi, recunosc, sunt extrem de dezamăgit de atacurile mizerabile pe care posturile de televiziune apropiate unui alt candidat le fac. Reuşesc să-mi păstrez decenţa pentru că eu aşa sunt. Îmi displace profund să jignesc oamenii, chiar dacă aceştia sunt politicieni sau candidaţi în alegerile prezindenţiale. Nu fac chiar orice în viaţa politică, dar fac orice e decent pentru a explica oamenilor cine sunt şi ce vreau să le ofer.

Eu am o altă viziune faţă de viaţă în general şi faţă de funcţia de preşedinte în special. Cred că decenţa şi onestitatea sunt necesare în viaţă, aşa cum sunt necesare şi în politică, mai ales în funcţia de preşedinte. Nu pot şi nici nu vreau să fiu agresiv în această campanie, vreau o campanie de bun-simţ, una în care să prezint cât pot eu de clar ceea ce vreau să fac pentru România.

Îl acuzaţi pe vicepremier de abuz în serviciu în ce priveşte migraţia politicǎ a primarilor. Credeţi cǎ este necontituționalǎ aceastǎ Ordonanţǎ de Urgenţă care le permite primarilor sǎ îşi poatǎ alege partidul pentru 45 de zile, chiar înainte de alegerile prezinenţiale?

Ordonanţa nu numai că este neconstituţională, dar creează şi premisele ca aleşii locali care îşi părăsesc partidele să îşi piardă mandatele. Ordonanţa suspendă două articole din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care au fost introduse tocmai pentru a evita migraţia politică. De altfel, în numeroase ocazii, Curtea Constituţională a precizat expres că aleşii locali au fost aleşi în considerarea partidului care i-a sprijinit. Demisia ar echivala, deci, cu trădarea electoratului. Or, cunoscând toate aceste lucruri, dl Dragnea, călcând în picioare regulile minime ale democraţiei, a semnat această OUG. Din punctul nostru de vedere, atunci când a semnat, a realizat infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de Codul penal.

Aţi fi un preşedinte mai bun decât Victor Ponta?

Oamenii vor judeca, dar am cel puţin două argumente care mă fac să cred că judecata va fi în favoarea mea: eu nu mint şi nu am dezamăgit oamenii.

Aveţi ceva sǎ vǎ reproşaţi în cariera politicǎ?

Sunt lucruri pe care aş fi putut să le fac mai bine. Aş fi putut să comunic mai bine şi mai mult cu oamenii. Important este să învăţăm din greşeli şi să nu le mai repetăm. În rest, fiecare om este supus greşelilor, dar toţi avem capacitatea de a învăţa.

În încheiere, vǎ rog sǎ transmiteţi un mesaj românilor din Italia.

Românii din Italia trebuie să-şi aducă mereu aminte că, deşi muncesc şi trăiesc acolo, tot români sunt şi, îi rog, să fie mereu atenţi la ce se întâmplă în ţara lor. Atât în viaţa politică, cât şi în economie. Viaţa se poate schimba în mai bine şi în România. Este nevoie de a face doar un altfel de politică.

 

Alina Breje

Rate this item
(0 votes)

Publicitate

orange.ro

Publicitate

provident.ro%20

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Opinie | Bogdan Hofbauer

De unde vine Ziua Păcălelilor pe 1 aprilie?

Ai făcut atâtea păcăleli de 1 aprilie, ai fost păcălit și tu de atâtea ori, dar fii sincer: știi de…

    GENERALE COMUNITATI SPECIAL JURNALISTI JURNALISTI JURNALISTI
     Diaspora  Italia  Interviuri  Marius Coţa  Simona Pop  Alina Breje
     Romania  Spania  Revista presei  Ana Ciuban  Anca Manolea  Carmen Vraniţani
     R. Moldova  Marea Britanie  Opinie  Cornelia Crismaru  Lacrima Andreica  Mihai Cinpoeru
       Alte comunitati  Cronica neagră  Alex Silaghi