REDACTIA | PUBLICITATE | CONTACT                                                                                                                                                             

Avocat diaspora

 

EXCLUSIV Mihaela Noroc (fotograf): „Pentru că sunt mame, femeile sunt cele mai bune păstrătoare de tradiţie şi de cultură”

Locuieşte la Bucureşti, are doar doar 29 de ani şi este autoarea unui proiect românesc unic în lume.

În „Atlasul Frumuseţii" sau „The Atlas of Beauty", găsim o colecţie impresionantă de poveşti scrise pe chipurile unor femei din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

România, Etiopia, Cuba, Iran, Japonia, Tibet, sunt doar câteva dintre cele peste 60 de ţări luate la picior de fotograful român Mihaela Noroc, pentru a imortaliza chipuri de femei în cele mai neobişnuite locuri: în jungla amazoniană, în moschei, în favelele braziliene sau în cartierele rău famate din Columbia.

Proiectul său a făcut înconjurul lumii; au scris despre el publicaţii celebre ca CNN, The Telegraph, Forbes sau Huffingtonpost.it.

De această dată, Mihaela Noroc ne-a povestit nouă despre femeile din „Atlasul Frumuseţii", într-un interviu  despre identitatea feminină în cel mai simplu concept al său.

Cum s-a născut ideea proiectului „Atlasul Frumuseţii"?

Ideea proiectul s-a născut în Etiopia, în urmă cu doi ani. De câţiva ani, în fiecare iarnă, eu şi soţul meu facem cel puţin o călătorie mai lungă în afara Europei. Toate economiile pe care le strângem, le investim în aceste voiaje cu buget redus, pe cont propriu şi cu rucsacul în spate.

De ce Etiopia ca punct de plecare în aventura asta a frumuseţii?

Etiopia a fost o revelaţie pentru mine, ca fotograf. Acolo am descoperit cele mai interesante chipuri feminine pe care le văzusem vreodată. Femeile etiopiene sunt delicate şi pline de feminitate, deşi trăiesc la fel ca acum câteva sute de ani.

 Etiopia

 Mihaela Noroc: „În Etiopia am descoperit că adevărata frumuseţe nu înseamnă doar cosmetice şi tendinţe ci, în primul rând, naturaleţe şi autenticitate"

 De la câteva fotografii realizate în Etiopia la un întreg album de chipuri feminine. Care a fost imboldul proiectului tău?

 În Etiopia am conştientizat că adevărata frumuseţe nu înseamnă doar cosmetice şi tendinţe ci, în primul rând, naturaleţe şi autenticitate.

Când m-am întors acasă din acea călătorie etiopiană, m-am documentat intens şi n-am găsit niciun proiect similar. Astfel, mi-am propus să fiu primul fotograf din lume care face o enciclopedie dedicată frumuseţii feminine naturale.

Ce a urmat după Etiopia?

În august 2013 am plecat să înconjur lumea timp de 15 luni, cu gândul de a face sute de portrete de femei în Europa, Asia, Oceania şi în America. Nu am avut niciun sponsor.

 De ce „Atlasul Frumuseţii" şi nu un alt nume? 

Inițial proiectul meu se numea „Beauty Around the World", dar în timpul călătoriei mi-am dat seama că „Atlasul Frumuseţii" sau „The Atlas of Beauty", descriu mai bine ideea mea de-a documenta frumuseţea feminină din toate colţurile lumii.

 Mihaela Noroc: „Am fotografiat femei în cartierele braziliene unde armele se vând ca berea la noi"

            Cuba

Cum alegi femeile pe care le fotografiezi? Există vreo condiţie ca un chip să se regăsească în „Atlasul Frumuseţii"?

De cele mai multe ori le caut pe stradă, merg în locuri aglomerate sau întreb oamenii din jur despre fizionomii feminine interesante, naturale şi reprezentative pentru zona în care sunt.

Alteori folosesc reţelele de socializare, unde analizez diferite profile. S-a întâmplat să apelez şi la agenţii de casting sau modele, dar am ales întotdeauna chipuri autentice, neafectate de industria modei.

Tu pozezi femei simple, unele din zone în care tehnologia e doar în cărţi. Cum le convingi să se lase fotografiate?

Da, de cele mai multe ori am în faţă tinere care n-au mai fost niciodată în faţă unui aparat de fotografiat profesional, pe care le cunosc de câteva clipe. Le vorbesc şi încerc să le fac să se simtă confortabil. Doar în acest fel pot obţine expresii naturale, ipostaze autentice şi priviri sincere care să-mi spună o poveste.

Putem vorbi despre un risc al meseriei şi în cazul unui fotograf? Ai avut, în călătoria ta prin lume, momente în care ai încălcat reguli sau legi pentru a imortaliza un chip feminin?

Tocmai pasiunea pentru acest proiect mi-a dat curajul şi puterea să realizez nişte lucruri pe care nu-mi imaginăm niciodată că le pot face.

Am făcut poze în cele mai neobişnuite locuri: de la favelele braziliene la cartierele rău famate din Columbia, unde armele se vând ca berea la noi.

Ba chiar am reuşit să fotografiez o tânără de origine persană într-o moschee din Iran, ţară cu unele dintre cele mai stricte legi musulmane. Am adăugat apoi „Oraşul Interzis" din Beijing şi cel mai mare templu budhist din Myanmar pe lista locurilor unde am surprins frumuseţea feminină.

Jungla amazoniană, femeie din tribul kichwa

 Mihaela Noroc: „S-ar putea ca peste 50 de ani toate femeile să arate şi să se comporte la fel, datorită globalizării"

Din fotografiile tale, observ preferinţă ta pentru simplitate, pentru tradiţionalism. Nu crezi în frumuseţea modernă, ajutată de industria modei, a cosmeticii?

Lumea evoluează, dar asta nu înseamnă că trebuie să-şi piardă diversitatea aderând cu ochii închişi la nişte trenduri care cresc profiturile unor companii.

În „Atlasul Frumuseţii" puteţi admira atât frumuseţea naturală, simplă, prin poze din jungla amazoniană din Ecuador, sau din zonele unde trăiesc tibetanii. O frumuseţe pe cale de dispariţie.

Totodată, am captat şi frumuseţea modernă din New York sau Tokyo pentru că ideea mea e să arăt că trăim într-o lume diversă, iar frumuseţea înseamnă să rămânem diferiţi, nu neapărat învechiţi.

Cum vede „fotograful splendorii feminine", Mihaela Noroc, evoluţia conceptului de frumuseţe în timp? Crezi că vor exista alte etaloane de frumuseţe peste câţiva ani sau zeci de ani?

Până la urmă frumuseţea e în ochii privitorului. Iar ochii privitorului sunt întotdeauna diferiţi. Tocmai de aceea şi frumuseţea trebuie să fie diversitate.

Din păcate, s-ar putea ca peste 50 de ani toate femeile să arate şi să se comporte la fel, datorită globalizării.

Mi-aş dori ca proiectul meu să rămână un martor al timpurilor noastre, care să arate că eram frumoşi, tocmai pentru că eram diferiţi.

        Tibet

O să îţi adresez o întrebare care, probabil, stă pe buzele tuturor: de ce femei sau de ce doar femei în „Atlasul Frumuseţii"?

Aşa este, mulţi mă întreabă de ce fotografiez femei. Ei bine, pentru că ele sunt mame şi sunt cele mai bune păstrătoare ale tradiţiilor şi ale culturii.

Încă de la apariţia primilor oameni, femeia a fost cea care a stat mai aproape de locul de baştină, cea care era pivotul familiei, în timp ce bărbatul era plecat la vânătoare, la distanţe mari şi era mai predispus schimbărilor.

Apropo de tradiţie, numeşte-mi un loc frumos, dintre cele pe care le-ai vizitat, care păstrează neatinsă tradiţia.

În India, de pildă, cele mai multe femei poartă sări-uri, ca acum sute de ani. Cei mai mulţi bărbaţi însă sunt îmbrăcaţi occidental.

Tradiţiile sunt străvechi însă, surprinzător, tu nu alegi femeia matură, înţeleaptă şi trecută de prima tinereţe, ca protagonista în fotografiile tale. Tu fotografiezi femeia tânără. De ce?

Am ales o singură categorie de vârstă, cea pe care o cunosc mai bine şi din care fac şi eu parte: femeia tânără. Mi-aş dori să fotografiez şi alte categorii de vârstă, dar aş avea nevoie de mult mai mult timp şi mai ales, de mult mai mulţi bani.

Mihaela Noroc: „Îmi doresc ca, în final, Atlasul Frumuseţii să fie un mijloc prin care oamenii să compare chipurile lumii şi să înţeleagă că toate au ceva frumos"

Frumuseţea în zilele noastre înseamnă, de cele mai multe ori, o subjugare a femeii în faţa tendinţelor din modă şi din industria cosmetică. Există o cheie, un secret al frumuseţii naturale?

Cred că femeile n-ar trebui să caute cu disperare un model de frumuseţe, copiind nişte tendinţe trecătoare.

Fiind noi însene, mergând pe drumul nostru, vom ajunge mult mai departe decât schimbând de fiecare dată drumul, în funcţie de trendurile comerciale. Acesta este şi mesajul imaginilor din proiectul meu.

Te naşti frumoasă sau devii frumoasă?

Eu cred că femeile trebuie să-şi cultive şi să-şi îngrijească frumuseţea cu care s-au născut, pe care o au deja.

Mihaela Noroc: „Visez că într-o zi să am un chip fotografiat din fiecare ţară de pe pământ şi să arăt că diversitatea e o bogăţie care nu trebuie pierdută"

După toate aceste experiențe, cum ai defini ideea centrală a proiectului tău, „Atlasul Frumuseţii"?

Atlasul Frumuseţii nu e doar un proiect despre tinere frumoase din diverse zone, ci şi despre lumea în care trăim, despre societăţi şi culturi. Vreau ca cei care mă urmăresc să călătorească cu gândul alături de mine şi să înţelegem mai bine lumea.

E deocamdată doar un vis, iar dacă cei din jur nu mă vor ajuta, Atlasul Frumuseţii nu va rămâne decât un alt un proiect românesc îndrăzneţ, care s-a oprit la mijlocul drumului.

Cum vei continuă proiectul, de unde vei obţine susţinere financiară?

Am început proiectul bazându-mă exclusiv pe economiile mele şi ale soţului meu. Din păcate, le-am epuizat repede, după prima călătorie.

Ca să pot continua, am nevoie de sponsori, de orice mic ajutor din partea celor care îmi apreciază muncă. Aceştia pot dona aici: http://theatlasofbeauty.com/support-my-project/

Care e următoarea destinaţie de unde îţi vei îmbogăţi colecţia din „Atlasul Frumuseţii"?

În iunie îmi doresc să plec într-o nouă călătorie de şapte luni prin Balcani, Orient, India şi Nepal, în încercarea de a dezvolta şi a completa „Atlasul Frumuseții" şi de a-l face cunoscut în întreaga lume. Dar cum toate economiile mele s-au terminat după prima călătorie, am nevoie de sprijin.

Unde pot fi admirate fotografiile tale?

Există un site al „Atlasul Frumuseţii" - http://theatlasofbeauty.com/portfolio/, dar am şi un cont de  Facebook https://www.facebook.com/MihaelaNorocPhoto?ref=br_tf şi de Instagram: instagram.com/mihaelanoroc

  Maramureș, România

Ana Ciuban

Rate this item
(0 votes)

Publicitate

orange.ro

Publicitate

provident.ro%20

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Opinie | Bogdan Hofbauer

De unde vine Ziua Păcălelilor pe 1 aprilie?

Ai făcut atâtea păcăleli de 1 aprilie, ai fost păcălit și tu de atâtea ori, dar fii sincer: știi de…

    GENERALE COMUNITATI SPECIAL JURNALISTI JURNALISTI JURNALISTI
     Diaspora  Italia  Interviuri  Marius Coţa  Simona Pop  Alina Breje
     Romania  Spania  Revista presei  Ana Ciuban  Anca Manolea  Carmen Vraniţani
     R. Moldova  Marea Britanie  Opinie  Cornelia Crismaru  Lacrima Andreica  Mihai Cinpoeru
       Alte comunitati  Cronica neagră  Alex Silaghi