REDACTIA | PUBLICITATE | CONTACT                                                                                                                                                             

Avocat diaspora

 

ANALIZĂ. Românii din Italia şi alegerile parlamentare din ţară. Care e explicaţia interesului scăzut? A fost sau nu umflat registul electoral?

După cozile din 2014 de la alegerile prezidenţiale, după haosul ce a urmat, cu acuzaţii, demisii şi ore de dezbateri televizate, ne aşteptam la o înscriere în masă a românilor pe listele electorale pentru a vota prin corespondenţă, sau zeci de cereri pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în localităţile de reşedinţă sau domiciliu.

În schimb, azi a fost oficializat: în Italia nu sunt încă prevăzute noi secţii de votare, în baza cererilor de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea "vot la secţie" sosite la AEP . Pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, ar fi trebuit să existe cel puţin 100 de cereri cu menţiunea "vot la secţie" din partea a tot atâţia alegători dintr-o anumită localitate sau zonă.

Doar şapte asemenea secţii au fost până acum comunicate de către AEP: patru în Republica Moldova, una în Anglia, două în Spania. Italia nu este prezentă pe lista AEP cu nicio localitate.

Românii din Italia nu au folosit oportunitatea pusă la dispoziţie de noua lege, aşa bună, rea, cum era. Care e explicaţia?

1. Nu a fost informare? Ba da, informare, mai mult sau mai puţin eficientă, a fost: AEP şi MAE au trimis delegaţii să explice mecanismul de înscriere. Au fost distribuite în consulate materiale informative, oricine venea să-şi facă un document la consulat avea în faţă depliante sau chiar ecrane cu explicaţii video.

Însă rezultatul a fost mult sub aşteptările autorităţilor şi mult sub aşteptările susţinătorilor participării la vot.

2. Nu era o procedură uşoară? E posibil, ba chiar probabil, ca mulţi români din afara graniţelor ţării să fi considerat procedura de înscriere greoaie Trebuie să recunoaştem că înscrierea cerea atenţie şi timp: completare de formulare, adăugarea fotocopiei documentului. Apoi, depunerea cererii, direct sau prin poştă. Nici complicat, dar nici simplu.

3. Românii nu sunt interesaţi de alegerile din România? Poate părea un paradox, însă există un mare decalaj între participarea la votul pentru parlamentare (pentru care s-a demarat campania de înscriere pe liste cu opţiunea corespondenţă / la secţie) şi cele prezidenţiale. Astfel, românii din diaspora sunt mult mai interesaţi de votul pentru alegerile prezidenţiale decât pentru cele parlamentare.

În Diaspora, la alegerile parlamentare din 2012, numărul total al voturilor valabil exprimate pentru Senat a fost de 59.989, pentru Camera Deputaţilor, 60.044.

La alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o prezenţă la urne de 20.500 de votanţi, în cele 221 de secţii de votare din străinătate organizate atunci de MAE. 

Diferenţa este substanţială dacă avem în vedere ultimele alegeri prezidenţiale din noiembrie 2014, când la al doilea tur au votat în cele 294 de secţii de votare 378.811 de români, în timp ce la primul tur s-a depăşit numărul de 160.000 de voturi. 

4. Românii nu au încredere în votul prin corespondenţă: poate este una din cele mai simple şi mai plauzibile motivaţii.

Votul prin corespondenţă este o opţiune nouă pentru alegătorul român. La neîncrederea faţă de sistemul electoral în general, care are la bază experineţa din ţară cu acuzaţii repetate şi reciproce de fraude electorale, se adaugă neîncrederea în modalitatea concretă de transmitere a plicului cu votul. În ultimii ani, mai mulţi analişti au propus introducerea votului electronic, însă există şi aici suspiciuni legate de posibilităţi de fraudare.

A fost sau nu umflat registul electoral?

În sfârşit, o observaţie legată de faptul că s-a afirmat că AEP ar fi "umflat" registrul electoral cu circa 600.000 de alegători (de la 9.116 până la 609.962) înscrişi la momentul actual în Registrul electoral.

Cifra de 9.116 alegători comunicată de AEP la expirarea termenului de depunere a cererilor pentru votul prin corespondenţă nu reprezintă totalul celor înscrişi în Registrul electoral, ci totalul celor care au trimis, cum am explicat mai sus, opţiunea "vot prin corespondenţă" sau "vot la secţie".

Toţi ceilalţi cetăţeni români cu paşaport CRDS sunt înscrişi AUTOMAT în Registrul electoral circumscripţia 42 - Diaspora. Ei NU pot vota prin corespondenţă, ci trebuie să se deplaseze într-o secţie de votare din ţara unde îşi au domiciliul.

De altfel, pentru posesorii paşaportului CRDS, procedura nu s-a modificat faţă de ultimele alegeri. Existau şi atunci liste în ordine alfabetică cu cei care nu mai au domiciliul în România, deci AU FOST SCOŞI de pe listele naţionale şi sunt înscrişi în evidenţa MAE ca având domiciuliul în afara graniţelor.

Impedimente vor avea însă românii care NU au paşaport CRDS şi NU au făcut cerere pentru vot prin corespondenţă. Pentru Statul român, ei au domiciliul în România şi sunt trecuţi în listele electorale din propriul judeţ.

La întrebarea de mai sus răspunsul este... (Citeşte mai departe)

Miruna Cajvaneanu

Rate this item
(0 votes)

Publicitate

orange.ro

Publicitate

provident.ro%20

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Opinie | Bogdan Hofbauer

De unde vine Ziua Păcălelilor pe 1 aprilie?

Ai făcut atâtea păcăleli de 1 aprilie, ai fost păcălit și tu de atâtea ori, dar fii sincer: știi de…

    GENERALE COMUNITATI SPECIAL JURNALISTI JURNALISTI JURNALISTI
     Diaspora  Italia  Interviuri  Marius Coţa  Simona Pop  Alina Breje
     Romania  Spania  Revista presei  Ana Ciuban  Anca Manolea  Carmen Vraniţani
     R. Moldova  Marea Britanie  Opinie  Cornelia Crismaru  Lacrima Andreica  Mihai Cinpoeru
       Alte comunitati  Cronica neagră  Alex Silaghi