REDACTIA | PUBLICITATE | CONTACT                                                                                                                                                             

Avocat diaspora

 

Vizită în Serbia a delegației Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Cu ce probleme se confruntă românii din Voivodina şi Timoc

În perioada 22-24 februarie, o delegație a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, a efectuat o vizită de lucru în Serbia. Parlamentarii români au avut întâlniri cu reprezentanți ai comunităților de români din Serbia (Voivodina și Timoc) și cu autorități de la Belgrad.

Delegația a fost formată din președintele Comisiei, Constantin Codreanu (PMP), vicepreședintele Matei Dobrovie (USR), secretar Sebastian Radu (PSD) și Marilen Pirtea (PNL), care au avut convorbiri cu E.S. Oana-Cristina Popa, ambasadorul României în Serbia, conducerea Consiliului Național al Minorității Naționale Române (CNMNR), cu membrii Comisiei pentru diasporă și sârbii din regiune, din Adunarea Națională a Republicii Serbia, Consulul general de la Zajcear, Marius Dilof, și gerantul interimar al Consulatului general al României la Vârșeț, precum și înalți reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Române.

În discuțiile cu omologii sârbi, parlamentarii români au subliniat importanța respectării de către Serbia a principiului reciprocității, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecție a minorităților naționale și acordă acestora reprezentare în parlament, dreptul la educație în limba maternă, la serviciu religios și acces la mass-media.

De asemenea, delegația a insistat asupra deblocării activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minoritățile naționale, prin numirea unui co-președinte din partea Serbiei. Este necesar ca în acest for să fie evaluate periodic progresele înregistrate în urma semnării protocolului din 1 martie 2012 (neratificat însă până în acest moment), prin care Serbia, în calitate de stat candidat la aderarea la UE, se angajează să acorde minorității române de pe întreg teritoriul ei dreptul la educație în limba maternă, acces la mass-media și serviciu religios în limba română, cât și reprezentare în Parlament.

Parlamentarii români au adresat omologilor sârbi invitația de a face o vizită în România și de a continua dialogul pe tema minorităților. La rândul lor, aceștia s-au angajat să transmită către Ministerul sârb de Externe solicitarea de a debloca activitatea comisiei mixte prin numirea unui co-președinte.

O altă temă pe care parlamentarii români au discutat-o cu cei sârbi a fost recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei. Ei au invocat faptul că dreptul la libertatea de religie este unul universal și este legat de criteriile de la Copenhaga, pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la UE, nu e vorba doar de o negociere între Biserica Ortodoxă Sârbă și Română.

Pe de altă parte, membrii delegației române au avut întâlniri cu un număr important de reprezentanți ai minorității române, în cadrul cărora au fost discutate problemele întâlnite de aceștia în Voivodina și Timoc. Astfel, dacă în Voivodina există progrese în ceea ce privește drepturile minorităților, nu se poate spune același lucru despre Serbia de Răsărit. Este important de menționat că există comunități mari de etnici români, care, în ciuda condițiilor istorice, au păstrat nealterate limba și cultura.

Cele mai importante probleme semnalate au fost cele referitoare la educația în limba română, de către liderii asociațiilor din Timoc. Nu există manuale pentru studierea disciplinei opționale 'limba română cu elemente de cultură națională'.

În plus, limba română se predă în școală opțional, numai după o anchetă, doar la ore nepotrivite și nu există suficiente cadre didactice pentru predarea ei. De asemenea, este important de subliniat faptul că nu există spații accesibile minorității românești, unde să poată desfășura activități educativ-culturale.

A fost discutată și problema divizării artificiale a comunității române în români și vlahi, considerate minorități distincte de către statul sârb. De asemenea, despre cele două organisme care funcționează ca interfață între acestea și stat, primind toate finanțările — Consiliul Național al Minorității Române (CNMNR) și Consiliul Național al Minorității Naționale Vlahe (CNMNV).

Rate this item
(0 votes)

Publicitate

orange.ro

Publicitate

provident.ro%20

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Opinie | Bogdan Hofbauer

De unde vine Ziua Păcălelilor pe 1 aprilie?

Ai făcut atâtea păcăleli de 1 aprilie, ai fost păcălit și tu de atâtea ori, dar fii sincer: știi de…

    GENERALE COMUNITATI SPECIAL JURNALISTI JURNALISTI JURNALISTI
     Diaspora  Italia  Interviuri  Marius Coţa  Simona Pop  Alina Breje
     Romania  Spania  Revista presei  Ana Ciuban  Anca Manolea  Carmen Vraniţani
     R. Moldova  Marea Britanie  Opinie  Cornelia Crismaru  Lacrima Andreica  Mihai Cinpoeru
       Alte comunitati  Cronica neagră  Alex Silaghi