REDACTIA | PUBLICITATE | CONTACT                                                                                                                                                             

Avocat diaspora

 

EXCLUSIV. Străină printre ai săi. Povestea impresionantă a Kubrei, tânăra musulmană cautată în toată Europa pentru curajul de a fi femeie (I)

În urma cu un an, presa internațională vuia: o tânără femeie, blindată într-un costum de metal care evidenția clar părțile cele mai râvnite ale unei femei – din pacate, era hărțuită de mulțimea furioasă de bărbați adunată ad-hoc, pe străzile Kabulului, în Afganistan.

 Un performance-protest care aproape a costat-o viața, într-o lume islamică pentru care femeia e obiect fără rațiune, iar după unele percepte ale cărților sfinte ale islamului e doar un animal, nu om.

 Kubra Khademi pe numele ei, este o femeie fabuloasă care a înfruntat islamul la el acasă, ea însăși fiind musulmană.

 La un an de la acel eveniment, tânăra afgana Kubra este studentă în Paris. Realizează expoziții de artă în toată lumea și este de o frumusețe, dar și de o putere și tristețe interioare uluitoare.

 Femeie și artist, Kubra continuă să înfrunte cele mai aprige tabuuri ale islamului: sexualitatea femeii și cinismul bărbaților care deși știu că a o atinge (cu toate că sunt complet acoperite) i-ar putea aduce moartea femeii, o fac. Și scapă nepedepsiți.

 În islam, femeia este cea lapidată cu pietre în public chiar dacă este violată. Femeia este cea acuzată de provocare sexuală, deși de sub robă și hijabul negru pare doar un morman de pânză, un giulgiu viu.

Pentru cei mai mulți dintre noi, islamul e o religie ca toate celelalte. Prea puțini dintre noi știm care sunt dramele sale născute din însăși perceptele sale ideologice. Oamenii islamului ni se par niște exotici cu alegerile lor de a locui în aceeași casă, dar separat femeile de bărbați, de a nu-și primi musafirii împreună, de a acoperi femeia și de a nu-i permite să iasă din casă neînsoțită de un membru de gen masculin și oricum acoperită, în unele situații acoperiți fiindu-i până și ochii.

 Nu știm, însă, că a fi femeie în țările de acum fundamentalist islamice e o condamnare, iar asumarea acestui fapt e un curaj care costă adeseori viață.

 Kubra Khademi s-a născut în 1989, în Mashad, în Iran, țară în care familia ei emigrase din Afganistanul frământat de războaie și lipsuri. În 1998, familia lui Kubra Khademi a emigrat încă o data, de această dată spre Pakistan.

 În 2008, Kubra se întoarce în Afganistan pentru a-și continua studiile universitare și va urmă Facultatea de Arte Frumoase în cadrul Universității din Kabul, unde universitatea îi acordă o bursă. În 2009 este admisă la Beaconhouse Național University din Lahore, Pakistan.

 În Kabul lucrează ca designer și scrie scenarii de film, dar organizează și expoziții, în chiar inima unui Kabul radicalizat islamic.

În februarie 2015, Kubra Khademi își confecționează la un artizan costumul de metal pe care îl trage peste robă și iese pe străzile Kabulului unde lumea se isterizează și o atacă spre a o linșa pentru că a atacat perceptele islamului cu privire la femeie. De fapt, performance-ul ei voia să atragă atenția doar cu privire la mentalitățile injuste și dominatoare, la nedreptatea poziției femeii în societatea afgană și în islam, am zice noi.

Potrivit La Porte Painte, ea este expulzată din Afganistan ca urmare a flash mob-ului ei artistic.

Opt minute care i-au schimbat viața

O întreb ce a urmat după cele 10 minute pe străzile Kabulului, anul trecut, aproape linșată de mulțimea furioasă pentru că nesocotea regula că femeia să nu umble singură pe stradă, să nu aibă chipul descoperit, să nu i se vadă defel trupul ori formele sale.

„Au fost de fapt doar opt minute. A trebuit să termin mai repede, să fug. Am fost pregătită să devin ținta bătăii de joc în ziua aceea pe stradă. Am fost insultată prin vorbe. Mi s-a zis: „Străino! Curvă! Cine dracu te crezi?”. Am știut că așa va fi, dar știam și că trebuie să fac drumul acela dintr-un punct dat, până la punctul final pe care îl stabilisem. Mă pregătesc la fel pentru toate reprezentațiile mele artistice. Mașina m-a luat de acasă și m-a luat de la locul stabilit și m-a dus înapoi acasă. Dar am ajuns la mașină înconjurată de prea mulți oameni furioși.

În acel moment eram îngrozită de-a dreptul. Se întâmpla ceva ce nu mai era sub controlul meu. La început fusese. Lăsasem ca publicul meu să reacționeze pe pozițiile sale. Mă simțeam foarte puternică atunci când umblăm printre ei, pentru că oamenii reacționau așa cum îmi propusesem. Dar când am sărit în mașină și oamenii au sărit pe mașină și nu voiau să-i dea drumul să plece, m-am îngrozit! Nu mă așteptasem la asta. Prietena mea m-a dus acasă la un văr de-al ei, într-o suburbie a Kabulului. Din momentul în care am urcat înapoi în mașină, lucrurile nu mai erau sub controlul meu și eram îngrozită. Fotografiile au făcut înconjurul lumii pe social media. Mă gândeam că oamenii din Kabul vor uita cumva, cândva oricum. Dar oamenii nu uitau, ci deveneau tot mai furioși. Și pentru asta nu eram deloc pregătită. N-am mai putut ieși din casă. A trebuit să tot schimb locurile între ele”.

Dacă oamenii ar fi găsit-o, și o căutau, ar fi fost linșată public pentru că a insultat perceptele islamului cu privire la modestia, comportamentul și ținuta femeii.

„Până să plec de tot din Afganistan, a trebuit să mă ascund mereu. Am crezut că într-o săptămână vor uita, dar n-a fost așa. Dimpotrivă, cumva s-a aflat unde mă ascundeam și înainte să mi se întâmple ceva, am ales să mă mut. M-am ascuns la o australiancă. Locul era securizat. Apoi m-am ascuns la un ziarist care lucra pentru BBC până când am fost invitată în Franța pentru o expoziție cu lucrările mele. Lucrurile s-au întâmplat la timpul potrivit. Dar da, mă ascundeam și trebuia să ies tocmai din cauza muncii mele. Prietenii mei m-au blocat pe Facebook, nu mai voiau să mă vadă vreodată, să mai audă nimic de mine. Unii dintre ei erau chiar femei.

Dar pe familia mea i-a afectat mult ce s-a întâmplat. Frații și surorile mele sunt oameni educați. Ei au înțeles ce vreau eu de fapt. Mama însă e o femeie needucată, foarte religioasă, chiar conservatoare. Noi două avem viziuni complet diferite de viață, dar în același timp e omul cel mai apropiat de mine și asta nu doar pentru că e mamă, ci pentru că pur și simplu mi-a dat felul de a gândi. Dar a fost de partea mea atunci când femeile din moscheea în care se roagă au atacat-o spunându-i: „Tu vii mereu la moscheea asta și te rogi, și ești o femeie atât de bună, dar cum se face că fiică ta trăiește singură în Kabul și a făcut ceva atât de anti-islamic?”.

Kubra nu este o musulmană ca toate celelalte. Este un artist. Iar să fii femeie-artist în acea lume e o combinație nu doar unică, ci aproape frizând imposibilul, în condițiile în care, potrivit datelor ONG-ului american Act4America, două treimi dintre femeile care trăiesc în lumea islamică sunt analfabete, în condițiile în care familiile nu consideră că fetele au motive să fie educate dat fiind faptul că sunt căsătorite la începutul adolescenței lor și își vor petrece viață născând, gătind, închise între patru pereți, după cum povestește și Kubra. Ea spune că mama ei și-a dorit ca fetele ei să iasă, să învețe, dar, și să se căsătorească la timpul potrivit pentru cultura lor, să aibă copii, să fie bune musulmane. A văzut însă că tradiția nu ține loc de fericire și nu a insistat în ceea ce o privea pe Kubra.

„Femeile au atacat-o pe mama și mamei nu i-a fost simplu, pentru că fiica ei s-a comportat ca o anti-islamică, fiica unei musulmane! Mă numeau curvă, îi spuneau asta mamei, iar mama a trebuit să îndure și mai mult decât atât, m-a apărat. Ce a fost mai interesant pentru mine, a fost să văd că după momentul meu artistic pe stradă, în mama s-a trezit latura ei puternic feministă. Mama s-a ridicat și le-a replicat în față: „Fiica mea a făcut ceva pentru fiicele voastre! Pentru ca fiicele voastre să poată ieși libere din case, să umble pe stradă. Înțelegeți asta? Gândiți pentru voi înșivă, gândiți în dreptul vostru!” Când am auzit-o m-am blocat. Mama mea era o feministă. Eu sunt un bun ascultător al mamei mele pentru că eu cred că e profesorul meu cel mai bun, iar mama mi-a vorbit mult, m-a învățat foarte multe. Ea m-a învățat mereu să fiu o femeie bună, tăcută, cum sunt toate femeile de bunăcuviință în islam. Dar, în același timp, mi-a permis să fiu cine sunt, iar asta nu a schimbat faptul că sunt fiica ei”.

Bătălia pentru educație: mamă și fiică împreună

Mamele deosebite, care îndrăznesc să fie ele însele femei înainte de a fi soții sau orice altceva, cresc femei deosebite, chiar și în societăți care le sunt radical potrivnice. Acesta este și cazul mamei Kubrei, care deși o învață - după toate perceptele islamului fundamentalist în care crede - să se căsătorească de timpuriu, în adolescența timpurie, să aibă un soț ales de familie și copii, adică să urmeze viață tipică a femeii islamice închisă în casă, strict dependentă de muncile gospodăriei și de soțul ei, totuși a înțeles nevoia fiicei ei de a fi mai întâi om și a susținut-o.

„A venit și momentul în care a trebuit să mă căsătoresc. Și mama mereu mi-a vorbit despre asta spunându-mi că trebuie să accept să mă căsătoresc cu un bărbat care să-mi dea un nume bun. Iar eu i-am spus că nu vreau, că vreau să merg mai departe la școală. Iar mama a insistat. Până la urmă a reieșit că de fapt nu ea voia să mă mărit cât fratele meu voia asta. Știi, am fost și o fiică crudă pe undeva. Știam că dacă nu mănânc, mama o să facă tot ce vreau eu.

Și vreme de două zile m-am ascuns în camera mea și n-am mâncat, și n-am băut nimic ca să nu fiu măritată! Iar mama a cedat. S-a ridicat împotriva familiei și m-a apărat. Și m-am dus mai departe la școală. A avut de înfruntat multe discuții contradictorii cu prietenii, rudele conservatoare ale familiei, vecinii din cauza asta. Vezi tu, aici în Occident lumea e foarte individualistă, ai multă libertate individuală. Tu alegi pentru tine, fiecare face alegeri în dreptul său. În lumea mea există un întreg set de potriveli sociale și de oameni care aleg în locul tău dacă ești femeie. Trebuie să te supui alegerilor lor. Dar mama a ales să lupte pentru mine. Și n-a fost prima oară când o făcea. De la început m-a susținut, chiar dacă o femeie e ignorată mereu”.

Familia Kubrei e una numeroasă, compusă din 10 frați: patru băieți și șase fete, iar pentru surorile sale, flash mob-ul de pe străzile Kabulului a căzut ca un șoc.

„Surorile mele au puncte de vedere diferite cu privire la ce am făcut eu, dar sunt afectate de societate într-un fel. Au fost puse în situația de a accepta realitatea la fel ca mine. Toate am știut, și eu am știut foarte bine că societatea mea e una clar împotriva femeii, nu anti-feministă ori misogina, ci de-a dreptul împotrivă femeii, pentru că acesta e adevărul.

Au trebuit să accepte că trăim într-o lume atât de dominată de bărbat, atât de parternalista pentru că asta e credința lor. Dar nu o cunoșteam până în asemenea profunzimi. Abia după realizarea mea artistică de pe stradă a trebuit să accept așa cum și ei trebuiau să accepte chiar și în plin șoc în ce fel de societate trăim, (n.a. la fel că și spectatorii ei ad-hoc, în Kabul)”.

(va urma) 

Lacrima Andreica

 

Rate this item
(0 votes)

Diaspora eroica

EXCLUSIV. Ion Purice, eroul Italiei: “Am făcut doar ce trebuia să fac”

Ion Purice este eroul care a schimbat imaginea României în doar câteva zile, mai mult decât au făcut-o politicienii de l (...)

Carte de vizita

Carte de vizita

Important pentru diaspora

Material informativ despre contractul de muncă, salariul minim, programul de lucru, concediul de odihnă, concediul medical, sănătate şi siguranţă etc. realizat de Inspecția Muncii Britanică.
Pentru încălcarea drepturilor de muncă sau exploatare prin muncă, puteţi contacta GLAA la: E-mail: intelligence@glaa.gsi.gov.uk, intelligence@glaa.gsi.gov.uk; Telefon: +44 (0)345 602 5020 sau linia de raportare confidențială, gratuită: 0800 432 0804
Harta interactivă a celor 378 de lăcaşe de cult româneşti din Italia. 

Prin intermediul acesteia sunt disponibile informaţii şi date de contact ale lăcaşelor de cult.
Harta interactivă a şcolilor din Italia unde se desfășoară cursuri de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și lectorate de limbă română
Prin intermediul acesteia sunt disponibile informații despre unitățile de învățământ, dar și despre numărul grupelor și al elevilor, numele profesorului și adresa fiecărei școli incluse în program.
Cursul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească şi despre lectoratele de limbă română de la universităţi din Italia

GENERALE COMUNITATI SPECIAL JURNALISTI JURNALISTI JURNALISTI
 Diaspora  Italia  Interviuri  Marius Coţa  Simona Pop  Alina Breje
 Romania  Spania  Revista presei  Ana Ciuban  Anca Manolea  Carmen Vraniţani
 R. Moldova  Marea Britanie  Opinie  Cornelia Crismaru  Lacrima Andreica  Mihai Cinpoeru
   Alte comunitati  Cronica neagră  Alex Silaghi